Atelier mozaic

Inginer, pictor in mozaic, GABRIEL NAFTANInginer, pictor în mozaic, Gabriel Naftan, realizez la comandă, în tehnica micromozaicului din cristale, sticlă de Murano și fonduri de aur (24k):

- Troițe la comandă
- Monumente funerare
- Cruci
- Portrete la comandă după fotografie
- Icoane la comandă
- Micromozaic

Materialele folosite sunt de înaltă calitate garantată de furnizorii italieni de renume și veche tradiție ca sticla Murano, Orsoni, cristalele fațetate Swarowski, tesere din aur alb și galben (24k) în cristale, materiale originale realizate în tehnici originale, proprii, ce asigură unicitatea lucrărilor și a stilului atelierului.

Prețul lucrătorilor variază în funcție de:

- stilul și dimensiunile lucrării
- complexitatea modelului
- numărul de personaje
- finețea execuției
- tipul de materiale folosite

Prețurile lucrărilor încep cu sume deosebit de accesibile – la mozaicul de fațadă, cruci, troițe – 3500 ron / mp – 8000 ron / mp.

Prețurile lucrărilor cresc la lucrările speciale de tip basorelief, micromozaic în ferecătură, unde numărul teserelor poate crește și până la 1000000 buc / mp.

Troita romaneasca

Troita romaneasca

Monument funerar

Monument funerar

Pictura în mozaic, această artă care nu socotește timpul, a fost numită de pictorul florentin Ghirlandaio “pictură pentru eternitate”.

Operele realizate în tehnica mozaicului au dăinuit peste veacuri, făcând astfel ca tehnica picturii în mozaic să fie prețuită în vechime și mai ales în epoca Renașterii, ca fiind cea mai trainică și durabilă dintre toate picturile, ce poate fi socotită ca și veșnică.

Cu același caracter de monumentalitate și chiar în mod mai pronunțat decât fresca, pictura în mozaic satisface cu prisosință ideea de măreție și splendoare prin strălucirea culorilor întotdeauna proaspete și care încântă privitorul prin reflectarea lumii din milioanele de sticle fațetate din care este alcătuită pictura în mozaic.

Pictura în mozaic este cea mai rezistentă la trecerea timpului, la lovire, la uzură, la umezeală, succesiunea anotimpurilor iarnă-vară, îngheț-dezgheț.

Pictura în mozaic se poate spăla, fiind neatacabilă de agenții chimici și termici, având încă și rol de protecție și înfrumusețare a zidului pe care este aplicată.

“Pictura – și îndeseobi mozaicul – constituie expresia majoră a geniului artei bizantine”, publică Siluan Popescu în articolul său, scris din inimă, dar și foarte bine documentat.”

“Poate că decorația basilicilor creștine n-ar fi ajuns la un așa de mare efect estetic, dacă nu s-ar fi întrebuințat arta mozaicului, pictură veche prin originea ei, nouă prin rolul ce-l va juca, prin perfecțiunea la care va ajunge în ce privește compoziția, coloritul și dezvoltarea unei iconografii foarte bogate.”

338496679_e2c753fc59 fonduri de aur folosite la lucrari

Siluan Popescu deosebea în continuare mozaicul pavimentar, făcut în principal din cuburi de marmură și pietre colorate, ce reprezintă o supraviețuire a tehnicii elenistico-romane, de mozaicul parietal, alcătuit din cuburi de sticlă colorată prin adăugarea unor oxizi metalici sau a unor foițe de aur și de argint. Acest nou procedeu avea să deschidă viitorul picturii bizantine.

Alături de arhitectură și de icoană, contribuția cea mai de seamă a Bizanțului la arta universală este mozaicul.

Mozaicul era genul de artă prin mijlocirea căruia strălucirea luminii și a culorilor apropia spiritul de perfecțiunea invizibilă.

“Prin frumusețea și strălucirea inalterabilă a materialului folosit, materialul era cât se poate de potrivit spre a exprima un simbolism supranatural și a traduce în mod figurat valori spirituale” (Al. Niccoli)

mosaic1 mosaic2

În cadrul fastuosului ritual liturgic splendoarea mozaicului vehicula contemplația mistică spre beatitudine și extaz. Avându-și originle în mozaicul roman din epoca târzie, mozaicul bizantin se va îndepărta foarte curând de spiritul realist al acestuia, folosindu-se de imagini solemne plasate pe un fond de aur pentru a sugera supranaturaul credinței.

Estetica acestui gen de artă este condiționată de natura materialului întrebuințat și de tehnica impusă de acesta.

mosaic3 mozaic ravena 9 nr8 mozaic san vitale anul526 dc

Mozaicul favorizează prin însăși natura sa o linie de contur închisă și rezolvă corpurile în pură suprafață – în timp ce strălucirea sa luminoasă glorifică conținutul vizionar și imaterial, spiritual al imaginii.

Pentru un metru pătrat de mozaic parietal, icoane de fațadă, de frontispiciu, troițe, cruci sunt necesare peste 40.000-50.000 tesere din piatră de Murano, fiecare fixată manual, pe rând, cu foarte multă răbdare, atenție și dăruire.

Pentru o pictură în mozaic de dimensiuni mai mici – icoane, troițe, cruci, portrete – sunt necesare până la 90.000-100.000 tesere/mp uneori lucrate sub lupă: pe porțiuni de mare finețe (zona ochilor, a nasului, a feței), necesitând multă dăruire din partea artistului și dorință de autodepășire, perfecționism. Căci în zilele noastre pictura în mozaic este lucrată de feluriți pictori, cu felurite calități de materiale și la felurite niveluri de calitate estetică. Această tehnică de pictură fiind înțeleasă diferit, ajunge uneori să piardă atât de mult din calitatea sa de artă vizuală, îndreptându-se vertiginos către caricatură sau desene animate. Dar desigur, aici beneficiarul este demiurgul, care hotărăște ce anume lasă moștenire generațiilor de privitori, închinători, membri ai familiei, persoane dragi.

Personajele unei picturi în mozaic, lucrate la o calitate superioară trebuie să poată fi văzute foarte bine, în detaliu, atât de la o distanță de până la 10m, dar și de la o apropiere foarte mare de numai câțiva centimetri.

Căci calitatea și performanța pictorului în mozaic poate fi cântărită foarte ușor de privitorul neavizat atunci când acesta vede perfect personajul atât de la distanța de 10-12m, dar în același timp nu se oripilează atunci când, în rugăciune fiind, apropiindu-se pentru a atinge icoana îi remarcă “detaliile”.

Astfel, deosebim clar și lesne picturile în tehnica mozaicului, a micromozaicului și desigur calitatea la care au fost lucrate, originalitatea, autenticitatea, aspectul general al lucrării expresiei, cât și textura aspectul și calitatea materialelor folosite, claritatea desenului, detalii care întotdeauna vor face diferența între autentic, artă, exclusivism și penibil, ieftin, kitsch.